Pe drumul Bordeștilor

„Pe drumul Bordeștilor” este legenda ce însoțește o fotografie dintr-un vechi ghid al județului Râmnicu Sărat, realizată de Al. I. Zamfirescu, boierul îndrăgostit de meleagurile noastre.
Am pornit și noi pe drumul Bordeștilor într-o zi calmă de noiembrie. Am trecut limita de județ, am intrat în Vrancea, iar la Dumbrăveni (Plăineștii de altădată) am făcut stânga spre apus. Am trecut de Cândești și am intrat în Bordeștii de Jos, unde am întrebat un localnic despre biserica monument istoric. „Mai sus, la brazi”, ne-a răspuns omul. Am străbătut localitatea și am ajuns la brazi. Numai că în loc de biserică, am găsit un cimitir cu osemintele celor căzuți pe aceste locuri în Primul Război Mondial. Din câte ne-a spus o bătrână la ieșirea din sat, pentru a ajunge la biserică trebuia să facem dreapta înainte de cimitir. Cum n-aveam prea mult timp la dispoziție, am lăsat pe altă dată vizitarea ctitoriei boierului Mănăilă, cu regretul că n-am putut admira pictura lui Pârvu Mutu, pentru care biserica a devenit cunoscută în lumea academică încă din veacul al XIX-lea.
Ne-am continuat drumul ce urcă la 400 de metri în Dealul Trandafir și am coborât spre râul Râmnic prin Găloiești, un sat care ține de comuna Dumitrești. Chiar la intrarea în cea mai mare comună de pe valea Râmnicului, o lumină blândă, plăcută, scălda dealurile dezgolite de la miazănoapte, privirea alunecând departe, spre Lacu lui Baban și satele din bazinul superior al Râmnei.
Se apropia seara. Am ajuns în Dumitrești-Plai și am trecut vechiul pod peste Râmnic, cel care odinioară lega malurile râului în dreptul orașului. Cu privire la denumirea de „plai”, să ne amintim că țăranii din satele mai îndepărtate sau din comunele vecine Dumitreștilor spuneau: „Mă duc la plai, la târg”. Administrativ, pe vremea județului Râmnic, plasa Dumitrești s-a numit odată plasa Plaiul. Geografic, plaiul este o regiune aproape plană, cu pășune.
După ce am trecut cel mai vechi pod peste Râmnic, am coborât prin satele înșirate de-a lungul râului, cufundate în liniștea sfârșitului de săptămână, spartă – din păcate – de reprezentanții partidelor politice veniți să-și promoveze candidații. Doar era campanie electorală, nu?
Iată deci un scurt itinerariu care vă scoate din cenușiul orașului și vă poartă printr-o cromatică subcarpatică demnă de penelul unui pictor încercat, o geografie curată și sinceră în care natura își oficiază cultul frumosului. Mergeți pe drumul Bordeștilor.

 

Autor: Răzvan Theo Chirac

Accesări: 1272

Pentru a comenta trebuie să vă logați