Jetoanele Chiojdeni

 

Jetoanele au fost considerate de cele mai multe ori nişte surori ale monedelor fară să fie studiate din punctul de vedere al contextului în care au apărut, al emitenţilor şi al arealului unde au circulat[1]. Principala cauză pare să fie raritatea acestora, dată de zona restrânsă în care au circulat.

Jetoanele inscripţionate Chiojdeni sunt printre cele mai frumoase şi interesante piese de acest fel emise la începutul secolului XX. După 1900, capitalul străin, în special cel german, joacă un rol important în economia românească. Capitalul străin a finanţat construcţia de căi ferate, drumuri, fabrici, dar şi valorificarea diferitelor bogăţii ale solului şi subsolului.5brevers

Jetoanele Chiojdeni au fost emise la începutul secolului XX în comuna Chiojdeni din plasa Dumitreşti, judeţul Râmnicu Sărat de către două întreprinderi cu capital german, dar şi de către o societate românească. Aceste jetoane erau distribuite angajaţilor, iar aceştia puteau cumpăra cu ele produse de la anumite magazine din zonă sau puteau servi masa la cantina fabricii. Din cercetările efectuate până acum putem spune că serviciile de servire a mesei angajaţilor de la fabrică erau externalizate către alte societăţi.

În catalogul „Erwin Schäffer – Jetoane - România, Semne valorice şi mărci”, sunt menţionate mai multe jetoane care poartă inscripţia „Chiojdeni” şi care au aparţinut la doi emitenţi: Gebr. Rosenberg şi Grimm & Dörffel. Gebr. Rosenberg erau doi fraţi („gebr.” este prescurtarea de la „gebrüder” - în limba germană însemnând „fraţi”), Siegfrid Rosenberg din Cernăuţi şi Arthur Rosenberg din Galaţi[2].

jet5

Jeton Rosemberg 1904

Fraţii Rosenberg deţineau mai multe afaceri la Cernăuţi, Köln şi Galaţi. Erau proprietari de exploataţii forestiere, fabrici de cherestea, de hârtie, inclusiv fabrica de la Chiojdeni, înfiinţată cel mai probabil în anul 1904, an înscris pe jetoane.

jet10

Jetoanele Rosemberg erau rotunde, din alamă sau cupru. Acestea au fost emise cu următoarele valori nominale: 5, 10, 20, 50 şi 100.Pe piese nu este trecut numele monedei: lei sau bani. Prin similitudine cu jetoanele Grimm & Dörffel, care au circulat în acelaşi areal, în perioada imediat următoare şi care au trecută valoarea în „bani”, credem că şi în cazul jetoanelor Rosenberg este vorba tot despre bani.

Se cunosc 8 variante de jetoane Rosenberg-Chiojdeni. La toate jetoanele pe avers se află, între două cercuri, urmatoarea inscripţie circulară: * GEBR. ROSENBERG * CHIOJDENI, iar în centru, într-un cerc este trecută valoarea nominală: 5, 10, 20, 50 sau 100. Reversul este surprinzator şi spectaculos. Este redat un blazon cu motive vegetale, stema familiei, care în partea de jos are înglobată o stemă ce se aseamănă cu stema oraşului Köln. În partea inferioară a acesteia, de o parte şi de alta a stemei oraşului Köln, este înscris anul 19-04.

Aceste jetoane au circulat o perioadă destul de scurtă, în jur de 4-5 ani, după anul 1908 fabrica de cherestea de la Chiojdeni fiind preluată de Walter Grimm şi Dorffel.

„La un kilometru şi jumătate, (de Dumitreşti, n.a.) pe teritoriul comunei Chiojdeni, se află fabrica de cherestea a d-lor

Grimm şi Dorffel, una din cele mai mari şi mai frumoase din ţară”[3]

jt

Despre Walter Grimm ştim din presa vremii, el apărând ca membru în comitetul pentru ridicarea monumentului Independenţei din Dumitreşti în anul 1909-1910, ocazie cu care a organizat şi un banchet la cantina fabricii sale de pe Podul Dumitreştilor : „La sfârşitul banchetului, doamna Grimm a avut deosebita gentileţe să invite întreaga asistenţă în frumoasa vilă a domniei sale unde s-a servit şampanie, iar seara a urmat dans în saloanele cantinii”[4].

Tot în 1909-1910 începe construcţia căii ferate Râmnicu Sărat–Chiojdeni-Motnău, cale ferată în lungime totală de 67 km, având un ecartament de 760 mm.

Grimm & Dörffel îşi plăteau angajaţii cu jetoane de formă octogonală. Se cunosc 5 variante cu 5 valori nominale: 5 bani, 10 bani, 20 bani, 50 bani şi 1 leu. Piesele de 5, 10 şi 20 de bani sunt din alamă, cea de 50 bani din zinc nichelat, iar jetonul de 1 leu este din zinc. Pe avers, într-un chenar exterior din perle şi linii şi un chenar interior liniar este trecută valoarea nominală. Pe revers este următoarea inscripţie, în acelaşi tip de chenar: GRIMM / & / DÖRFFEL/ — • — / CHIOJDENI.

Jetoanele Grimm & Dörffel au circulat până în anul 1912 când fabrica de cherestea împreună cu calea ferată este preluată de către Gustav Eichler (proprietar al fabricii de hârtie şi mucava dinPiatra Neamţ, înfiinţată în anul 1908).

Al treilea tip de jetoane ce au circulat în arealul Dumitreşti - Chiojdeni sunt jetoanele „Poteceanu”. Acestea sunt incluse în catalogul „Erwin Schäffer – Jetoane - România, Semne valorice şi mărci” cu origine incertă.

N. Poteceanu apare în presa vremii ca fiind proprietarul Cantinei” din Chiojdeni, cantină la care luau masa muncitorii de la Fabrica de Cherestea şi unde aveau loc mai toate banchetele ţinute cu diferite ocazii în acele vremuri.

ptpt1

Jetoanele „Poteceanu” sunt din alamă, de formă rotundă, având inscrise pe avers valoarea de „20” încadrată de un chenar din perle, iar pe revers, tot într-un chenar de perle, numele emitentului „N. Poteceanu”. Bănuim că valoarea este în bani dacă luăm ca exemplu jetoanele „Grimm &Dorfell”. La ora actuală nu avem informaţii despre jetoane cu alte valori în afară de cele de „20” şi „30”. În mod sigur au fost emise şi cu alte valori, urmând să descoperim acest lucru pe viitor. Anul emiterii este, credem, concomitent cu cel al emiterii jetoanelor „Grimm” sau ulterior, N. Poteceanu apărând în anul 1912 ca proprietar al cantinei din Chiojdeni[5].

Între timp, jetoanele Chiojdeni au depăşit graniţa comunei, ele fiind azi răspândite în întreaga lume. Acest lucru a fost posibil datorită muncitorilor străini ce au lucrat în acele vremuri la fabrică, muncitori ce de multe ori au fost acuzaţi de presa vremii că „au adus multă imoralitate în regiune”[6].

Datorită ariei restrânse în care au circulat, aceste semne monetare sunt greu de găsit. Jetoanele Chiojdeni se pare că sunt mai cunoscute în lumea germană, specialiştii incluzându-le în cataloage (cum ar fi lucrarea în patru volume a lui W. Hasselmann ― Marken und Zeichen Lexikon”) ca jetoane de limbă germană din afara ţării, sau ca ― Chiojdeni Marken”[7].

Azi, în comunele Dumitreşti şi Chiojdeni există încă multe astfel de jetoane pierdute prin cotloanele gospodăriilor localnicilor sau prin diverse sertare, dar puţini dintre ei ştiu cu adevărat valoarea lor istorică şi numismatică. Numai o cercetare amanunţită poate scoate la iveală frumuseţea lor fascinantă.

 


[1] ( Dorel Bălăiţă, Colecţionarul Român, nr. 5/2009)

[2]( Dorel Bălăiţă, Colecţionarul Român, nr. 5/2009)

[3](Ziarul Viitorul nr. 956 din 31 iulie 1910)

[4]Ibidem 8

[5] Ziarul Dimineaţa, nr. 3039, 20 august 1912.

[6] Cuvântul, 9 august 1912

[7]Dorel Bălăiţă, Colecţionarul Român, nr. 5/2009

 

Accesări: 2410

Comentarii   

#1 chirac 24-02-2010 09:39
Bun material, felicitări. Păcat că nu avem niște imagini cu mocănița de pe vremuri...
#2 Marius 24-02-2010 15:48
Multumim MarianX. Interesant.

Pentru a comenta trebuie să vă logați