Gala Galaction la Dumitrești

Pe 8 martie 2014 s-au împlinit 53 de ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui Gala Galaction, nume sub care a fost cunoscut scriitorul român Grigore Pişculescu. Născut în localitatea Dideşti, judeţul Teleorman, în data de 16 aprilie 1879, Gala Galaction a trecut la cele veşnice în martie 1961 după o lungă activitate pe mai multe planuri: Preot, profesor şi nu în ultimul rând om de cultură cu o bogată operă literară şi publicistică la activ.

gala galaction

În anul 1890 este înscris de către tatăl său la renumitul liceu Sfântul Sava din Bucureşti unde cunoaşte pe Tudor Arghezi şi pe Alexandru Zamfirescu, un râmnicean destoinic de care îl va lega o trainică prietenie ce avea să dureze în timp.

După ani, îl găsim pe părintele Gala Galaction la bunul său prieten, Conu Alecu, la conacul situat printre livezile de pruni de la Dumitreşti, găsindu-şi aici liniştea atât de mult căutată.

Despre vizitele la Dumitreşti ale lui Gala Galaction ne aminteşte și Octavian Moşescu în volumul doi al Vitraliilor, apărut în anul 1970.

„În zilele călduroase de vară, eram invitaţi în modestul său conac de la Dumitreşti, aşezat în mijlocul unei livezi de pruni, cu privelişte spre munţii şi colinele cu văi de la Buda şi Băbeni. Odată i-am întâlnit acolo pe scriitorii Gala Galaction şi Adrian Maniu, mari cunoscători de artă, care se desfătau admirând colecţia de icoane.

Îmi amintesc mai cu seamă o noapte cu lună , înălbind drumurile şi valea Râmnicului când, în revărsarea de vervă şi voie bună, rugat de distinşii musafiri, printre care se afla şi Ion Marin Sadoveanu, Alexandru Zamfirescu ne-a recitat, pentru prima oară, „Cântările sfioase”.

 

Dimineaţa, la plecare, sihastrul de la Dumitreşti (aşa îl numeam cu toţii) ne-a închinat următorul catren:

„Mi-aţi dat o noapte de lumină

Într-o suavă poezie

Dar voi plecaţi acum deodată

Iar eu rămân în sihăstrie”

La care Gala Galaction a ţinut să adauge:

„Oricine dintre noi ar vrea

Să stea în sihăstrie aşa”.

Cât de mult îşi dorea scriitorul Gala Galaction câteva zile de odihnă în brădetul răcoros de pe plai se poate observa în Răvaşul către un prieten, publicat într-un volum memorialistic: „... Iubite Alexandre!... Chilia de la Dumitreşti o fi gata, proviziile – destinate mie – multe ca pentru trei inşi!... Credeam că voi lăsa totul pe-o săptămână, să pun ceva pe hârtie, din noile mele proiecte literare”. Era vorba de romanul Doctorul Taifun, pe care vroia să-l termine la Dumitreşti şi pe care l-a şi terminat.

Alt roman conceput aici la Plai este Papucii lui Mahmud, roman de care ne aminteşte profesorul Nicolae Giurcă, manuscrisul acestuia rămânând în biblioteca lui Alexandru Zamfirescu până la distrugerea lui de către comunişti după naţionalizarea casei.

Cu prilejul altei întâlniri acasă la conu Alecu, îl găsim pe Gala Galaction dând sfaturi unor tineri studenţi despre editarea publicaţiilor provinciale.

„ Dar, dragii mei, ne spunea povătuitorul nostru, pe lângă pagini de literatură şi articole sociale şi culturale din viaţa oraşului, îndreptaţi-vă privirea spre drumurile necunoscute ale satelor. Dar să nu idealizaţi nimic, să scrieţi aievea despre oameni şi locuri. Reportaje. Reportaje adevărate... De câteva zile de când am poposit aici, am pus în cuvinte meşteşugite culoarea , cântecul şi pitorescul din această mirifică vale a Râmnicului. Caietul cu aceste însemnări zilnice- culegeri de reportaje fără horbotă literară şi mistificări- îl dăruiesc amfitrionului meu în semn de preţuire pentru zilele senine petrecute în casa lui”.

Între timp, caietul în care curgea ca într-o albie de râu, când tumultoasă, când linistită, viaţa acestui ţinut, cu bucuriile şi suferinţele lui, s-a pierdut iar despre manuscrisul cu coperţi albastre nu s-a mai aflat nimic.

Foto: Gala Galaction la conacul lui Al. Zamfirescu de la Dumitrești

 

 

Accesări: 1900

Pentru a comenta trebuie să vă logați