Portret - Căpitan, Nae Constantinescu - Administratorul Plăsii Dumitrești

S-au perindat multi oameni prin Dumitresti si pe la conducerea acestei comune de-alungul timpului, dar putini dintre ei au s-au pus cu adevarat in slujba celor multi. Cu o istorie de cateva sute de ani, Dumitrestiul (Dumitrestii, cum i se spunea acum un veac) a devenit un centru economic si cultural de seama fiind cel mai mare targ din zona de munte a judetului Ramnicu Sarat si locul pe unde s-au perindat o seama de scriitori ca Alexandru Odobescu, Delavrancea, sau Vlahuta. Tot aici, Gala Galaction a scris “Papucii lui Mahmud” insa, din pacate, manuscrisul s-a pierdut cand casa proprietarului Zamfirescu a fost nationalizata de catre comunisti iar cartile din biblioteca-i impunatoare s-au folosit pentru impachetarea fructelor la ferma de la fosta fabrica de cherestea de la Chiojdeni.

Cei care au studiat cat de cat istoria locurilor natale au aflat ca Dumitrestiul era centru administrativ al Plasii, plasa ce purta denumirea tot de Dumitresti si incorpora comunele Plesesti, Buda, Valea Salciei si pana sus pe muntele Furu. Pentru a administra un asemenea teritoriu vast conducerea judetului a trebuit sa numeasca un om care sa faca fata problemelor din zona rurala de munte. Acel om trebuia sa imbine intelepciunea cu autoritatea si vorba buna pentru a se face iubit si ascultat de locuitorii de pe valea Ramnicului.

Din anul 1908 acel om a fost Capitanul Nae Constantinescu, cel ce avea sa-si lase amprenta in dezvoltarea ulterioara a Dumitrestiului. Ce a facut si ce n-a reusit sa faca nu vom sti probabil niciodata, informatiile despre acea perioada fiind foarte putine, dar cele care au iesit la iveala fiind foarte elocvente si de mare interes pentru cei ce studiaza instoria comunei noastre.

In cele ce urmeaza va prezint un articol aparut intr-un ziar al vremii si anume “Dimineata” in data de 8 martie 1914, fiind semnat “Cronicar”

Roadele unei bune administratii

Un cititor al nostru ne roaga sa publicam urmatoarele drept pilda pentru multi altii.

Sunt la sate pentru mentinerea ordinii publice , pentru impartirea dreptatii, pentru ajutorarea in caz de boala , pentru luminarea mintii, pentru indrumarea satenilor pe calea cinstita si dreapta , o sumedenie de slujbasi. Toti sunt platiti din “ Casa Tarii” pentru a lumina mintea sateanului si a-l indruma spre o viata noua.

Dintre toti slujbasii, cei cu mai multa autoritate morala sunt administratorii de plasa, cand stiu sa se poarte cum “ii calca datoria”. Din nefericire prea putini se gasesc la sate asa oameni, ca sa fie adevaratii conducatori morali ai multimii incredintata lor spre mantuire. Unii se gandesc numai ca sa-si faca cat mai in graba o avere bunicica caci vin timpuri grele , adica “vin ai lor”; altii sa faca zile fripte celorlalti slujbasi.

Se gaseste insa sus la munte , acolo unde se simte mai mult ca ori si unde nevoia de a avea un om cinstit si devotat slujbei. El se afla in plasa Dumitresti, jud. Ramnicu Sarat, un adevarat parinte al populatiei rurale, e “Tata Capitanu” cum ii zic oamenii.!

Administratorul de plasa, capitanul Nae Constantinescu, e unul din putinii buni si cinstiti slujbasi ai tarii de acest fel.Dar sa nu umblam cu vorbe, sa dam rand faptelor sa vorbeasca:

Din 1908 fiind numit administrator de plasa aici, a cautat prin purtare corecta , prin dragoste nemarginita catre populatie, sa-si castige increderea invatatorilor si preotilor.Si si-a castigat-o. Oricine e om drept si cinstit gaseste adapost in sufletul necajit al invatatorului rural, mai ales cel de la munte. Castigand increderea lor s-a pus pe munca , adevarat munca de urias: zideste din temelie doua biserici, -Jitia si Dumitresti- a treia e pe cale – Plesesti. Se fac localuri de scoala – Dumitresti, tip urban. Catauti, Motnau acum se pune in lucrare.Dar nu era destul localuri, ci era nevoie si de mobilier. Fiecare scoala , prin concursul sau , fie material, fie moral, e inzestrata cu mobilier nou, sistematic.

Daca s-ar fi marginit numai la scoala si la biserica , tot destul ar fi fost, dar cei cu sufletele nobile se gandesc la tot felul de lucruri folositoare taranimii, in mijlocul careia dainuiesc.

Fiecare scoala a fost inzestrata cu fantani de apa buna de baut. Revista “Albina” a fost trimisa la toate scolile din plasa.

Cei mici si slabi au fost ajutati: prin serbari, prin liste de subscriptie s-au imbracat scolarii silitori si saraci; s-au construit case la saraci, carora le-au ars; s-au ajutat familii impovarate de copii. Batranii si bolnavii la el si-au gasit sprijin. Pe lista incredintata pentru flota a adunat suma de 4800 de lei. In timpul mobilizarii, ca conducator de companie de rezervisti din regimentul 48 Buzau , a stiut sa capete increderea soldatilor si sefilor sai, incat la despartire s-au exprimat sefii:” iata unul de care armata are nevoie azi”. La plecarea in campanie , buzoienii au rasplatit pe acest om de inima , caci “pintenogul” de abia ducea coroanele si buchetele de flori aruncate.

Cronicar

Ziarul “Dimineata” Nr. 3598 din 8 martie 1914

Va urma.

Accesări: 21702

Comentarii   

#1 Auras Stanila 03-04-2010 21:32
Bravo Marian , puterea exemplului este cea mai buna, poate acum au niste modele.

Pentru a comenta trebuie să vă logați