Grigore Gheba

Gheba, omul care a scos la tablă ţara întreagă

M-am născut într-un sat din judeţul Vrancea ce se cheamă Poienița - Dumitreşti..

Profesorul de matematică Grigore Gheba s-a stins din viaţa în noaptea de duminică spre luni, dar viaţa și opera lui rămân în memoria a generații de dascăli și elevi. Trupul profesorului a fost depus la capela Cimitirului Militar Ghencea și astăzi va fi înmormântat. Grigore Gheba s-a născut şi a crescut în satul Strâmba (actualmente Valea Mică - n.r.) din comuna Poeniţa (în prezent sat component al localităţii Dumitreşti - n.r.). Autorul unui impresionant număr de culegeri, tipărite în milioane de exemplare, matematicianul a fost al şaselea din cei şapte copii ai lui Ştefan şi Măriuţa Gheba. Casa în care s-a născut profesorul s-a năruit de mult din cauza vremii, dar mărturii despre viaţa lui există înca pe acele meleaguri.

Familia din care se trage matematicianul Grigore Gheba îşi are rădăcini în vechea familie de răzeşi Giurcă din satul Giurcari. Elev fiind, Grigore Gheba a facut cele 4 clase primare la Şcoala din Poeniţa, fiind nevoit să bată zilnic pe jos 6 kilometri. Nepoţii acestuia, Nicolae şi Alexandrina Panait, care locuiesc acum în satul Poeniţa, bătrâni şi ei, povestesc că unchiul lor era un copil aparte faţă de ceilalţi din sat şi făcea multe năzbâtii. „Mi-a spus buna (mama lui Grigore Gheba - n.r.) ca unchiul meu îi era cel mai drag dintre copii si îl iubea nespus de mult. Era un neastâmpărat, un zburdalnic“, ne-a declarat Alexandrina Panait, nepoata lui Grigore Gheba, învăţătoare pensionară. Pe când era în primele clase primare, unchiul său, inspectorul şcolar teritorial Ioan Lungu a descoperit că are abilităţi temeinice în domeniul matematicii. Pus să rezolve nişte probleme de matematică, Grigoraş, aşa cum era alintat, i-a dat răspunsul în câteva clipe inspectorului, fără să stea prea mult pe gânduri. Uimit de rapiditatea cu care a primit răspunsul, acesta l-a felicitat spunându-le învăţătorilor că va ajunge un mare matematician. „S-a dus acasă şi i-a spus mamei sale că a venit un nene, care l-a pus să facă nişte exerciţii. Recunoscut fiind pentru rapiditatea cu care răspundea la orele de matematică, a reuşit să-l impresioneze pe inspectorul de matematică, despre care nu ştia că este unchiul său“, ne-a mai spus Alexandrina Panait.

S-a bătut cu profesorul şi a plecat de la şcoală

Terminând clasele primare la Poeniţa, Grigore Gheba a plecat din sat să-şi continuie studiile la Bârlad, la Şcoala Normală. Acolo a stat 3 ani după care s-a bătut cu un profesor, cel care l-a şi botezat „Cap Pătrat“, deoarece îl contrazicea mereu în problemele de matematică. De la Bârlad a mers la Buzău, unde a continuat şcoala încă doi ani. „Poate situaţia din familie l-a ambiţionat şi mai mult. La 23 de ani a plecat în armata, unde a făcut şcoala de ofiţeri, iar la liberare a ieşit cu gradul de căpitan. După armată a revenit în comună ca învăţător în satul Alexandru Odobescu, apoi în Chiojdeni“, povesteşte Alexandrina Panait. Grigore Gheba s-a însurat cu Lilica Popescu, o tânară învăţătoare. Fetiţa lor, Liliana a murit pe Valea Prahovei, într-un accident de maşină. În 1941, tânărul învăţător Gheba a fost chemat la război. A luptat pe tot frontul, la Cotul Donului, la Stalingrad, Sfântul Gheorghe, Oradea, iar la Debretin a fost rănit. A căzut prizionier la Cotul Donului, de unde a fost dus împreună cu alţi o sută de camarazi într-un vagon alături de vite în Siberia. Au calatorit 7 zile în continuu, fără ca uşa vagonului să fie deschisă, mulţi dintre ei murind pe drum. Ajuns în lagărul de la Vorkuta din Siberia a fost supus la torturi de neimaginat. „Ne-a povestit cum a fost torturat în lagăr, după ce a fost prins şi deportat. De la o vreme nu mai aveau ce sa mănânce. A fost nevoit să-şi scoată încălţările şi să le frigă pe jar să aibă ce mânca. Din această cauză, dar şi mai ales a epidemiilor ce bântuiau în lagăr s-a îmbolnăvit foarte tare“, îşi aminteşte nepoata matematicianului.

Aruncat la groapa comună

Atunci când boala aproape că l-a omorât a fost aruncat la groapa comună pentru a fi îngropat. Norocul a făcut să fie descoperit de Ana Pauker, venită să inspecteze lagărul, şi medicul rus Marusia Anka. „Rusii văzându-l leşinat de boală, l-au aruncat la groapa comună. Nu era mort, mişca puţin, dar ei nu au ţinut cont de acest lucru. Norocul lui a fost Ana Pauker şi medicul rus Marusia Anka, care l-au văzut în groapă şi l-au scos afară. Marusia Anka, impresionată de starea unchiului meu, l-a îngrijit cum nu s-a putut mai bine, astfel încât în câteva luni şi-a revenit complet“, ne-a mai spus Alexandrina Panait. Frumuseţea Marusiei Anka l-a scos din minţi pe Grigore Gheba, cum el însuşi mărturiseşte în romanul „Între viaţă şi moarte“ în care povesteşte că aceasta era „un înger cu păr blond şi ochi albaştri“. Între cei doi s-a înfiripat cea mai trainică poveste de dragoste pe care nimeni nu a reuşit să o zguduie. Din relaţia lor a venit pe lume Grig, pe care matematicianul l-a vazut în anul 1993 când a mers în Rusia să-şi caute iubita. Relaţia dintre Marusia şi Grigore Gheba a fost aflată de ruşi, care s-au razbunat pe acesta, exterminând-o tocmai în lagarul din care îşi salvase iubitul. După ce a venit în ţară, a fost ridicat la rangul de general, iar în 1947 a fost numit timp de un an prefectul judetului Râmnicu Sărat, dar nu a stat prea mult în funcţie deoarece, nevrând să confişte averile unor medici din oraş la indicaţiile comuniştilor, a fost pentru a doua oară condamnat la moarte.

Din 1948 a început să scrie culegeri de matematică

A fugit de la orânduirea judeţului şi a mers în capitală unde s-a înscris la Facultatea de Matematică. Nefiind membru de partid nu a fost primit să predea la liceu, dar a intrat totuşi la Şcoala generală Nr. 146, unde a predat până a ieşit la pensie. Cu ajutorul unui prieten rus, ajuns om de bază în regimul de atunci, a scăpat de condamnarea la moarte, dar a rămas sub atenta supraveghere a securităţii deoarece a făcut politică anticomunistă. În 1954 soţia i-a murit, iar doi ani mai târziu s-a căsătorit cu Lucretia Cîrnu o profesoară originară din comuna Străoane, dar stabilită de mai mult timp în Bucureşti. Din 1948 a început să scrie culegeri de matematică, numărul acestora ajungând în final la 36, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Le-a avut eleve pe Daniela Bartos, fost ministru al sănătăţii şi Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei. Pentru activitatea depusă în slujba învăţământului a fost decorat de preşedintele Ion Iliescu cu Ordinul „Steaua României în grad de cavaler“. La cei 92 de ani ai săi, profesorul Grigore Gheba lucra la „Teme fundamentale în studiul matematicii“ şi la „Jocuri şi anecdote didactice“. Ce-l preocupa şi mai mult era „Concursul Gheba“ care se desfăşura de două ori pe an. Profesorul spunea ca în 2001, când s-a înfiinţat concursul, a trăit cea mai placută surpriză din viaţa lui, destul de chinuită. La acest concurs care poartă numele celui mai mare creator de culegeri de matematică din ţară, pot participa cei mai talentaţi elevi din clasele IV-IX. Niciodata nu şi-a uitat rudele pe care le-a lăsat la Poeniţa şi în alte locuri din ţară. An de an venea la nepoţii lui unde îşi petrecea o parte din timpul liber. „Cu noi coresponda aproape în fiecare săptămâna. Mai vorbeam şi la telefon, dar venea la noi unde stătea aproape în fiecare vară. Săptămâna trecută ne-a trimis o scrisoare prin care îşi lua adio de la noi. L-am sunat şi l-am întrebat ce este cu această scrisoare şi de ce a facut acest lucru: ne-a raspuns că nu mai poate şi sfârşitul îi este aproape“, a încheiat nepoata acestuia.

"Pasiunea mea pentru matematici m-a subjugat de copil , marcându-mi întreaga existenţă. Ca elev, apoi ca student, iar mai târziu ca profesor, nu m-am împăcat defel cu însuşirea superficială a noţiunilor de matematică, dar mai ales cu modul de prezentare de către profesori, care sigur respectau manualele, neclare şi confuze, pline de erori".

Grigore Gheba

Accesări: 2858